Gastrită: simptome, cauze și remedii

Gastrita este o inflamație a peretelui interior al stomacului. Adesea, obiceiurile alimentare incorecte sunt la originea acestei afecțiuni. Fumatul și medicamentele utilizate frecvent cu proprietăți gastrolesive, cum ar fi acidul acetil salicilic, de exemplu, pot contribui la apariția acesteia, la fel ca stresul și furia. O corecție a stilului de viață, în special în ceea ce privește alimentația, poate ajuta la prevenirea tulburărilor de stomac.

La fel de frecventă, însă, este asocierea sa cu Helicobacter pylori, aceeași bacterie care provoacă ulcerul stomacal. În majoritatea cazurilor, gastrita nu este periculoasă, dar dacă nu există o îmbunătățire rapidă în ciuda tratamentului sau dacă simptomele nu sunt tratate corespunzător, afecțiunea se poate agrava, ducând la apariția ulcerelor.

În acest articol, vom analiza ce este gastrita, care sunt simptomele și cauzele, cum să o diagnosticăm și cum să o tratăm.

În ce constă gastrita

După cum s-a menționat mai sus, termenul gastrită se referă lainflamația membranei mucoase care căptușește peretele interior al stomacului. Aceasta poate să apară brusc și să evolueze rapid ca un episod de gastrită acută sau să persiste în timp și să devină cronică.

În funcție de gradul de severitate, pot fi identificate două categorii:

• Gastrita non-erozivă se caracterizează prin modificări ale mucoasei gastrice care variază de la atrofie la transformarea țesutului gastric în țesut de tip intestinal (metaplazie intestinală). Adesea, diferite tipuri de globule albe se acumulează în stomac, provocând inflamații de diferite grade și ducând la inflamarea parțială sau totală a stomacului (gastrită eozinofilică).
• Gastrita erosivă este mai severă: în acest caz, sunt prezente inflamația și eroziunea mucoasei gastrice. De obicei, aceasta se dezvoltă brusc, dar se poate dezvolta și lent (gastrită cronică erozivă).

Care sunt cauzele gastritei

Gastrita apare atunci când bariera care protejează mucoasa stomacului slăbește din cauza unuia sau mai multora dintre următorii factori

• alimentație nesănătoasă, bogată în alimente condimentate și picante, iritante pentru mucoasa gastrică sau bogate în grăsimi
• abuzul de alcool;
• consumul prelungit de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul sau aspirina
• infecția cu helicobacter pylori;
• reacție autoimună, o afecțiune rară care apare atunci când sistemul de apărare al organismului atacă în mod eronat celulele mucoasei gastrice;
• evenimente stresante precum accidente, leziuni grave, boli sau intervenții chirurgicale. Nu se știe exact de ce o boală gravă poate provoca gastrită, însă aceasta poate fi legată de reducerea fluxului sanguin către stomac, de creșterea cantității de acid din stomac și/sau de modificarea capacității de autoprotecție și reînnoire a mucoasei gastrice.

Prin ce simptome se manifestă gastrita

După cum am menționat mai sus, afecțiunile cauzate de gastrită pot apărea brusc și pot fi deosebit de intense, în cazul gastritei acute, sau se pot dezvolta lent și persista în timp (gastrită cronică). Simptomele constau de obicei în

• dureri și crampe în stomac
• arsuri la stomac (pirozis gastric);
• greață și vărsături;
• senzație de sațietate după masă.
  
  Dacă mucoasa gastrică a fost deteriorată și expusă acțiunii erozive a acidului gastric, pot apărea, de asemenea, dureri și sângerări: în unele cazuri, apare formareaulcerului.
  
  Gastrita cronică poate fi asimptomatică atunci când este cauzată de infecția cu Helicobacter pylori sau, în cazul gastritei autoimune, de o eroare a sistemului de apărare al organismului care atacă mucoasa. În acest caz,anemia cauzată de incapacitatea de a absorbi vitamina B12 poate, de asemenea, să apară ca o consecință.

Gastrită: când trebuie să vă îngrijorați

Simptomele precum senzația de indigestie și/sau crampe și dureri la nivelul stomacului pot fi tratate prin modificări adecvate ale stilului de viață și ale dietei sau prin administrarea de medicamente fără prescripție medicală, cum ar fi antiacidele.

Cu toate acestea, este recomandabil să consultați un medic atunci când

• afecțiunile suntprezente de mai mult de o săptămână sau apar dureri severe;
• se crede că afecțiunile se agravează ca urmare a administrării de medicamente;
• există urme de sânge în vomă sau în scaune, sau scaunele capătă o culoare foarte închisă, asemănătoare cu zațul de cafea.

Cum se diagnostichează gastrita

Pentru a stabili gastrita, medicul curant sau specialistul poate decide să prescrie aceste examinări

• gastroscopia: explorarea endoscopică permite evaluarea stării mucoasei gastrice și notarea eventualelor eroziuni sau ulcere. De asemenea, permite verificarea prezenței Helicobacter pylori și a inflamației prin prelevarea de fragmente mici de țesut (biopsii);
• testul scaunelor: este util pentru a exclude o infecție sau o sângerare la nivelul stomacului;
• testul respirator: este prescris pentru a verifica prezența infecției cu Helicobacter pylori. Testul constă în a bea un pahar de lichid limpede, fără gust, care conține cărbune radioactiv și apoi a sufla într-o pungă.
  

Tratamentul gastritei

Tratamentul gastritei vizează reducerea nivelului de aciditate din stomac, astfel încât disconfortul să se amelioreze și inflamația mucoasei gastrice să se vindece. în cazul simptomelor ușoare, administrarea de antiacide care neutralizează acizii deja produși și eliberați în stomac este adesea suficientă. Aproape toate aceste medicamente pot fi achiziționate fără prescripție medicală. Antiacidele includ hidroxidul de aluminiu (care poate provoca constipație), hidroxidul de magneziu (care poate provoca diaree) și carbonatul de calciu. Deoarece acestea pot interfera cu absorbția multor medicamente, pacienții care urmează alte terapii în același timp trebuie să-și anunțe medicul. în cazul în care gastrita este cauzată de infecția cu Helicobacter pylori, trebuie începută terapia cu antibiotice timp de 14 zile. Persoanele cu gastrită erozivă trebuie să evite administrarea de medicamente care irită mucoasa gastrică (cum ar fi AINS). Unii medici prescriu în paralel inhibitori ai pompei de protoni sau blocante ale receptorilor H2 pentru a ajuta la protejarea mucoasei gastrice. Deoarece acestea trebuie adesea luate pentru o perioadă lungă de timp, este bine să știți că pot provoca efecte secundare ușoare, cum ar fi dureri de cap, constipație, diaree, greață, amețeli și erupții cutanate.Dieta recomandată pentru bolnavii de gastrităNutriția poate ajuta în cazul gastritei, nu numai în ceea ce privește alimentele selectate, ci și modul în care se face. Pentru a reduce disconfortul, de fapt, este recomandabil:
În ceea ce privește alimentele de preferat, în loc să se adopte așa-numita dietă „albă”, care nu este recomandată pentru că este ineficientă, este corect să se stabilească un regim alimentar care să ajute la ameliorarea simptomelor, învățând să se recunoască acele alimente care le pot trezi sau agrava.

Deci, în general, acestea sunt de preferat:

Mai ales în fazele acute, alegerea preparatelor la aburi, la grătar, pe grătar, fierte, coapte și co apte va ajuta la ameliorarea disconfortului. Evitați prăjirea deoarece, pe de o parte, crește conținutul de acreolină, o substanță care agravează inflamația mucoaselor, iar pe de altă parte, conținutul de grăsimi reduce golirea stomacului, făcând digestia să dureze mai mult.

În general, trebuie evitatealimentele iritante, cum ar fi:

• condimentele, dacă sunt consumate în cantități mari;
• lichidele care sunt prea fierbinți;
• bulionul de carne, bulionul sau extractele de carne, supele gata preparate care conțin aceste ingrediente, deoarece stimulează secreția gastrică;
• brânzeturile picante și fermentate;
• cârnați;
• cafeaua, băuturile care conțin cofeină sau metilxantine (ceai, coca cola, ciocolată) deoarece provoacă reflux;
• băuturile gazoase;
• vin și băuturi spirtoase.
• preparate simple;
• ulei demăsline extravirgin ca condiment;
• legume de sezon, variind calitatea pentru a favoriza un aport adecvat de vitamine și minerale;
• pâine bine coaptă, biscuiți și biscuiți prăjiți.
• mestecați încet, deoarece acest lucru facilitează digestia și reduce timpul în care alimentele rămân în stomac;
• evitați mesele mari (în special mesele de seară), eșalonându-le pe parcursul zilei și încercând pe cât posibil să păstrați ore regulate, fără a sări niciodată peste ele
• includerea gustărilor între mese ajută la tamponarea acidității gastrice și la prevenirea creșterii acesteia din cauza postului prelungit;
• reducerea cât mai mult posibil astresului prin tehnici de relaxare.